Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" - "Investiţii pentru viitorul dumneavoastră!" 

Sistem Informatic destinat Gestiunii Registrului Agricol în format electronic SIGRA-IS 3, județul Iași

cod SMIS 48439

Proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Pentru informații detaliate despre celelalte programe operaționale cofinanțate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

 

 

MOGOȘEȘTI

Primar:       MAFTEI Stefan       

Viceprimar: MAFTEI Ciprian Petru

Telefon: 0232 294 411

Fax:       0232 294 414

e-mail: mogosestiprimaria@yahoo.com

web: www.mogosesti-primaria.ro 

 

PROGRAM AUDIENTE

Primar: miercuri - 09.00-12.00

Viceprimar: joi - 09.00-12.00

Secretar: vineri - 09.00-12.00

 

1.ASEZARE

 

Teritoriul comunei Mogosesti este asezat in partea central-sudica a judetului Iasi, la intersectia paralelei de 47 grade latitudine nordica, cu meridianul de 27 grade si 30 minute longitudine estica.

Mediul geografic pe care îl cuprinde se afla la contactul reliefului mai înalt al Podişului Central Moldovenesc cu cel de joasă altitudine al Câmpiei Moldovei. Zona de interferenţa dintre cele doua forme de relief este cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Coasta Iaşilor.

Comuna Mogoşeşti-Iaşi este compusă din satul de reşedinţă care-i dă şi numele, apoi din satele Hadâmbu, Mânjeşti, Budeşti. În partea estică a localităţii Mogoşeşti, în perioada ultimilor ani, pe vechile amplasamente proprietarii şi-au construit locuinţe şi a reapărut, de-a lungul şoselei Mogoşeşti-Iaşi, noua aşezare Şanta.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, comuna se învecinează: la N-E cu comuna Miroslava, la N-V şi V cu comuna Voineşti, la S-V cu Mironeasa, la S cu Şcheia, la S-E cu Grajduri iar în partea de E cu comuna Ciurea.

Faţă de municipiul Iaşi, care este reşedinţa judeţului nostru, comuna Mogoşeşti se găseşte la sudul acestuia.Depărtarea până în Iaşi este de aproximativ 15 Km, legătura cu oraşul realizandu-se pe DJ 248, cu ramificaţie din Şanta spre Mogoşeşti pe DJ 248 C.

2.RELIEFUL

Pe teritoriul comunei Mogoşeşti-Iaşi se disting trei sectoare de relief: Câmpia Moldovei, Podişul Central Moldovenesc, separate prin Coasta Iaşilor, respectiv Coasta Mogoşeşti. Relieful s-a format datorită acţiunii factorilor interni sau de natură geologică şi a celor externi sau fizico-geografici. Cele trei sectoare ale reliefului comunei se succed de la NE-SV. În partea de NE, pe o suprafaţă ce reprezintă până la 15% din teritoriul comunei, se desfăşoară partea din Câmpia Moldovei. Ea este alcătuită din văi largi şi dealuri mai joase cu altitudini coborâte în Şesul Bărcii, Şesul cel Mare, Valea lui Gabură de până la 80 de metri.

Podişul Central Moldovenesc ocupă partea sudică a comunei, cuprinzând un relief de platouri înalte, cu altitudini între 250-350 metri. Se prezintă cu fragmentare şi monoclinuri reduse.Văile sunt destul de adânci, cu pante moderate şi cu înclinare între 5-15 grade.În zona de sud a satului Mogoşeşti altitudinile ajung până la 300 de metri iar spre graniţa cu comuna Şcheia până la 372 de metri. Altitudinea minimă este atinsă pe fundul văii Stavnicului,fiind în jur de 100 metri, realizându-se o energie maximă de aproximativ 270 metri.

Relieful sculptural este prezent în culmile interfluviale, dintre care cea mai importantă este cea a Dealului Mogoşeşti.Din această culme principală se desprind spre S,SV alte culmi secundare care se orientează spre bazinul Stavnicului şi Redricei.Al doilea sistem de culmi, cu altitudini însă mai mici, este cuprins în sectorul Câmpiei Moldovei din NE comunei.Este reprezentat de culmile Şanta, Ţintirim, Pârloagele. Coasta Mogoşeşti este fragmentată puternic de bazinetele Mogoşeşti,Şesul cel Mare, Budeşti, Mânjeşti.Aceste bazinete sunt separate de promontoriile interfluviale ale Dealurilor Bârsan,Muchia Stâncii,Dealul Bărca.

Forma de relief cea mai caracteristică a comunei o formează versanţii sculpturali, care cuprind 80% din suprafaţa comunei. După stadiul degradării lor, al naturii proceselor care îi afectează ,ei pot fi cu degradare slabă,mijlocie sau intens degradaţi. Modelarea versanţilor este întreţinută de procesele geomorfologice ale alunecărilor de teren. Aceste fenomene au apărut în urma formării abruptului de contact şi au contribuit la retragerea coastei spre limitele actuale. Alunecările de teren sunt determinate de fenomenul defrişării pădurilor şi al desţelenirii pajiştilor.

3.CLIMA

Datorită poziţiei geografice şi a reliefului, a influenţelor maselor de aer predominant din vest şi a celor frecvente din nord-vest, a diferenţei de latitudine dintre sud şi nord a ţării, clima ţinuturilor noastre are caracter temperat-continental-moderat, cu nuanţe de traziţie. Pe teritoriul comunei Mogoşeşti-Iaşi intră în contact două subzone climatice : climatul de silvostepă care cuprinde partea inferioară a Coastei Iaşilor, respectiv a Mogoşeştiului, cu sectorul corespunzător Câmpiei Moldovei, şi subzona climatului de pădure ce se întinde în partea superioară a Coastei Mogoşeştiului şi în Podişul Central Moldovenesc. Caracterizând succint din punct de vedere climatic zona, putem preciza că radiaţia solară are valoarea medie a judeţului de 116 Kcal/cmp., cu distribuţie neuniformă în cursul anului:40% din total revenind verii în timp ce iarna devine de 10%.

Precipitaţiile sub formă de ploi predomină faţă de zăpezi. Caracteristic zonei este şi fenomenul ploilor torenţiale din sezonul cald, dar şi lipsa lor în acest sezon, determinând perioade de secetă mai îndelungate. Perioada anilor 1980 s-a înregistrat prin secetă prelungită, iar luna mai şi iunie din anul 2005 prin ploi torenţiale diferite de perioadele anterioare. Dinamica atmosferei este dominată de masele de aer din NV cu frecvenţă de 20-29 %, apoi de cele din SE cu frecvenţă de 8-15% şi cele din N cu frecvenţă de 8-

4. HIDROGRAFIA

Din punct de vedere hidrologic, comuna Mogoşeşti-Iaşi este situată în bazinul hidrografic al Bahluiului, subbazinul Nicolina, aflat în partea de N a comunei. Partea de sud a teritoriului se află în bazinul Bârladului, subbazinul Stavnicului. Reţeaua hidrografică este compusă din mici pârâiaşe care colectează apele de pe versanţii din N şi din S şi se varsă în arterele colectoare menţionate.14. Cumpăna de ape dintre cele două bazine hidrografice este formată de relieful Dealului Mogoşeşti şi Dealului Mare.

În partea de sud a comunei se întâlnesc o serie de pârâiaşe care au forma unei reţele de torenţi specifici de podiş. Sunt colectaţi de pârâul Stavnic care izvorăşte de pe teritoriul comunei Voineşti şi care adună apele afluenţilor săi : Stăvnicel, Valea Carului, Valea Morarului. În perioadele cu precipitaţii bogate, Stavnicul produce inundaţii şi pagube materiale în zona satului Habâmbu. Lungimea reţelei hidrografice de pe raza teritoriului comunei este de 25 Km. Densitatea mai mare se află în partea de S, unde lungimea reţelei este de 16,2 Km, faţă de 8,8 Km în partea de N. 15 .Tot în partea de N sunt amenajat şi iazurile Bărca şi Chiclui care sunt populate cu peşte. Pânza freatică se găseşte la adâncimi de 8-10 metri sau chiar mai mari, în zonele cu depozite de loess şi la 4-6 metri sub depozitele de marnă şi argilă. În luncile de pe raza teritoriului, pânza freatică scade la sub 2 metri sau sub un metru în zona solurilor lăcovişti.

5.VEGETAŢIA, ANIMALELE şi SOLURILE

În funcţie de diversitatea condiţiilor locale (relief, umiditate, sol, microclimat, acţiune atropică), pe teritoriul comunei Mogoşeşti-Iaşi se dezvoltă următoarele formaţiuni vegetale: - vegetaţia lemnoasă, reprezentată de păduri caracteristice zonei de silvostepă (stejar peduncular, ulm, jugastru, tei, arbuşti cum ar fi porumbarul, trandafirul sălbatic) ; - pădurile zonei mai înalte de 300 metri cu subetajul stejarului, gorunului şi cel al gorunului şi fagului ; în componenţa acestor păduri se găsesc esenţele de carpen, frasin, arţar, paltin, tei şi arbuşti (clocotişul, cornul, sângerul, dârmozul, călinul, păducelul). Pajiştile naturale cuprind vegetaţie ierboasă cu păiuş, pir, colilie bărboasă. Fauna pădurilor cuprinde animele cum ar fi : lupul, vulpea, iepurele, dihorul, bursucul şoarecele de pădure. Dintre păsări amintim cucul, mierla, ciocănitoarea, sturzul, privighetoarea, cucuveaua, piţigoiul, pitulicea, turturica, guguştiucul. În zona de câmpie se întâlnesc şoareci de câmp, popândei, hârciogi, şobolani, iepuri şi reptile. În apa iazurilor cresc peşti cum ar fi crapul, carasul. În zona de baltă apar şi păsări specifice : raţe sălbatice, lişiţe, stârci şi berze.