Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" - "Investiţii pentru viitorul dumneavoastră!" 

Sistem Informatic destinat Gestiunii Registrului Agricol în format electronic SIGRA-IS 3, județul Iași

cod SMIS 48439

Proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Pentru informații detaliate despre celelalte programe operaționale cofinanțate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

 

 

Comuna ȚIGĂNAȘI

Unitatea Administrativ Teritoriala :

Tiganasi

Judetul:

Iasi

Adresa: Localitatea Tiganasi, comuna Tiganasi, judetul Iasi

Sate componente :

Tiganasi

Cirniceni

Mihail Kogalniceanu

Stejarii

Telefon :

0232/299072

Fax :

0232/299072

Web site :

www.primariatiganasi.ro

E-mail:

primaria_com_tiganasi@yahoo.com

 

CONDUCERE

Primar: CHIRILA Iulian

Viceprimar: BARJOIANU Ciprian

 

PROGRAM AUDIENTE

Primar: luni, vineri - 09.00-11.00

Viceprimar: miercuri, joi - 09.00-11.00

Secretar: zilnic - 09.00-11.00

 

1.Suprafata teritorial administrativa:

 

 

Suprafata totala(ha)

Observatii

Intravilan

318

 

Extravilan

6122

 

Teren agricol

5346

 

Teren arabil

2891

 

Pasune

1291

 

Fanete

1012

 

Paduri

145

 

Livezi

6

 

Vii

1

 

Luciu de apa(balti)

618

 

Teren neproductiv

158

 

 

2.Prezentarea comunei

-          cadrul natural : relief,hidrografie,clima,flora si fauna

Comuna Ţigănaşi este situată în zona de NE a judeţului Iaşi, la nord de municipiul Iaşi şi are în componenţă satele: Ţigănaşi,Cîrniceni, M.Kogălniceanu şi Stejari.

Amplasamentul comunei aflat între lunca râului Jijia şi cea a râului Prut este pe un teren mai înalt, care nu este supus inundaţiilor.

Relief: Zona studiată este situată în jumătatea de sud a Câmpiei Moldovei, caracterizată prin particularităţi morfostructurale specifice, cu altitudini medii ce oscilează între 100-150m.

Situat în zona de nord - est a ţării, judeţul Iaşi, se încadrează în formele geomorfologice ale Podişului Moldovei.

O trăsătură a reliefului judeţului Iaşi este de natură morfostructurală.Rezistenţa diferenţiată la acţiunea factorilor externi a avut ca efect apariţia şi dezvoltarea a trei subunităţi geomorfologice:

- Câmpia Moldovei, în partea de nord - est a judeţului;

- Podişul Sucevei, în partea vestică a judeţului;

- Podişul Central Moldovenesc, în partea sudică a judeţului.

Câmpia Moldovei sau Jijia - Bahlui, reprezentată doar prin sectorul său sudic, ocupă aproximativ jumătate din teritoriul judeţului, suprapunându-se părţii centrale şi nord-estice a acestuia, se caracterizează printr-un relief larg cu interfluvii colinare şi deluroase, sau sub formă de platouri joase cu altitudini obişnuite 125 - 150 m ce se repetă pe spaţii întinse. Culmile din partea de vest a judeţului Iaşi care depăşesc 400 m şi chiar 500 m aparţin Podişului Sucevei.

Din punct de vedere geologic relieful judeţului Iaşi aparţine Platformei Moldoveneşti, caracterizată printr-un fundament precambrian, format din roci cristaline cutate peste care se suprapun sedimente ordovician - siluriene, cretacice şi neogene, cu grosimi între 1000 - 2000 m.

Acţiunea conjugată a factorilor exogeni asupra structurii geologice şi litologice a avut ca efect unele trăsături specifice ale formelor structurale de relief, una din acestea fiind orientarea N.V. - S.E. a interfluviilor cu pante moderate ca înclinare în cazul când sunt conforme cu structura geologică şi cu pante abrupte în cazul crestelor, orizonturilor mai dure din roci (gresii şi calcare).

 

Hidrografie:Sub aspect hidrografic, teritoriul judeţului Iaşi aparţine bazinului râului Prut, care colectează afluenţii din partea de est şi sud-est, şi bazinului râului Siret.

Lungimea reţelei hidrografice a cursurilor de apă codificate este de 1.859 km, din care:

- bazinul hidrografic Prut - 1.481km, cu o densitate medie de 0,40 km/km2;

Principalele cursuri de apă codificate din acest areal sunt:

- cursul mijlociu al râului Prut 211 km,

- cursul mijlociu şi inferior al râului Jijia 131 km,

- cursul mijlociu şi inferior al râului Bahlui 119 km.

Panta medie a râului Prut este de cca. 0,2 0/00, iar a afluenţilor principali variază între 1 - 3 0/00 (Jijia, Bahlui, Miletin)hh, iar pentru afluenţii principali ai râului Bârlad aceasta se situează între 3 - 5 0/00 (Sacovăţ, Stavnic, Rebricea).

Alimentarea râurilor se face, în principal din precipitaţii şi într-o măsură mai mică din straturile acvifere.

De aceea, regimul de scurgere se caracterizează prin mari fluctuaţii de debite, reflectând regimul precipitaţiilor, evidenţiindu-se ape mari de primăvară şi viituri pluviale intense în timpul verii şi toamnei.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Iaşi, prin sistemele hidrotehnice Bahlui şi Prut – Jijia administrează 14 acumulări permanente, 5 acumulări nepermanente şi 4 poldere cu un volum total de 243,530 mil.mc. (207,834 mil.mc. - ac. permanente, 27,15 mil mc. ac nepermanente şi 8,546 mil.mc. - poldere).

Acumulările complexe au ca principală funcţie apărarea împotriva inundaţiilor, dar în acelaşi timp constituie şi surse de apă pentru populaţie, industrie, piscicultură şi irigaţii.

Clima - este cu o pronunţată nuanţă de continentală influenţată iarna de anticiclonul continental euroasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul dinamic al Azorelor.

Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre Nord - Est şi Nord cu viscole frecvente.

Secetele, brumele târzii de primăvară şi timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoţite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental.

Dintre factorii climatici de care depinde în general dezvoltarea formelor de relief o importanţă deosebită prezintă temperatura, precipitaţiile, vânturile.

Temperaturile - medii anuale înregistrate sunt de cca. 8°C, izoterma ce caracterizează întreg regimul termic al bazinului Moldova.

Precipitaţiile - cantităţile medii anuale de precipitaţii se situează la valori de circa 550 mm.

Vântul - caracteristic bazinului hidrografic al râului Moldova, din punct de vedere a clasei de importanţă, conform STAS 10101/20-78 se încadrează în zona B, ceea ce permite reduceri ale presiunii dinamice cu 40 %.

Direcţiile dominante ale vânturilor sunt Nord (21,5 %), Sud (13 %) şi din S.E. (9,5 %).Viteza medie anuală este cuprinsă între 3 ± 5,2 m/s, iar Precipitaţiile şi temperatura sunt factori climatici care pot influenţa într-o măsură mai mare sau mai mică răspândirea poluării dintr-o anumită regiune.

Vântul reprezintă mişcarea orizontală a aerului şi direcţia acestuia reprezintă caracteristica principală a mişcării aerului în relaţia ei cu poluarea atmosferică, deoarece pe direcţia de mişcare se produce poluarea cea mai intensă, influenţând negativ calitatea aerului din alte regiuni. Regiunile cu clima temperat continentală, în cadrul cărora intra şi judeţul Neamţ, se caracterizează prin faptul ca direcţia vântului înregistrează variabilitate şi neregularitate.

Vântul în sectorul montan are frecvenţa cea mai mare în sectorul vestic şi nord-vestic, cu viteze medii de 6 – 7 m/s şi intensităţi maxime în perioada de iarnă ce pot depăşi 40 m/s. Regiunea de podiş este larg deschisă spre circulaţia atmosferică din est, iar zona subcarpatică şi mai ales cea depresionară se caracterizează printr-o dinamică moderată, atât în zona montană, cât şi cea de podiş.

Pe fondul climatului temperat continental, caracteristic în general ţării noastre,  ltitudinea medie la care sunt aşezate localităţile comunei Cordun (200 m), poziţia sa geografică, respectiv estul României şi situarea ei pe un platou de câmpie, clima sa poate fi caracterizată ca specifică dealurilor de joasă altitudine.

Flora

Se evidenţiază, la nivel de judeţ, o mare bogăţie floristică.

Zona silvostepei ocupă cea mai mare parte a judeţului, fiind caracterizată de păduri de stejar şi gorun cu arţar ţărănesc cu culturi agricole şi pajişti secundare.

Caracteristicile zonei unde este situat râul Moldova, este zona pădurilor de foioase cuplate cu culturi agricole şi pajişti secundare.

Pădurile de foioase sunt păduri de stejar (Quercus robur) şi carpen (Carpinus belutus) în amestec cu tei.

Pe culturile agricole şi pajiştile secundare întâlnim Festuca valestaca, Festuca  seudovina, Stipa sp., Andropogon ischaenum.

Zonei de luncă a râului Moldova îi sunt specifice culturile agricole şi pajiştile secundare cu Festuca valesiaca, iar pădurile din zonă sunt populate cu gorun (Quercus petraeca), cu carpen (Carpinus belutus), stejar (Quercus robur) şi tei (Tilia temerosa).

Pădurile reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilearând constituie o valoare economică, prin masa lemnoasă ce poate fi exploatată.

Fauna

Existenţa unui relief variat favorizează prezenţa unei faune bogate şi variate.

Ihtiofauna râului Prut cuprinde următoarele specii: crapul (Cyprinus carpis), carasul argintiu (Carassius auratus gibelis), roşioara (Scardinus erythraplitalmus), somnul  Silurus glanis), şalăul (Stizostedion lucioperca) şi bibanul (Perca fluviatilis).

În timpul migraţiilor apar şi alte specii: morunaşul (Vimba vimba), scobarul (Chondrostoma nasus), sabiţa (Pelecuus cultratus) şi porcuşorul (Gabia gobro). Foarte rară a devenit şi ştiuca (Esox lucius).

În apele râurilor mai mici se întâlnesc peşti de talie mică: roşioara, boarca ( Rhonsdeus sericeu), ţiparul (Misgurnus fossilis).

În bălţile neamenajate ale Prutului trăiesc specii cum sunt: caracuda (Carassius carassius), crapul, roşioara, linul (Tinca tinca), obleţul, bibanul, ştiuca.

Amfibienii sunt reprezentaţi de două specii de tritoni şi şapte specii de anure. Reptilele sunt mai slab reprezentate, dominante fiind guşterul (Lacerta viridis), şopârla de iarbă (Lacerta Agilis) şi năpârca (Anguis fragilis).

Dintre şerpi, în bălţi trăieşte şarpele de apă (Natrix tesselata), dar şi şarpele de casă (Natrix natrix).

În bălţile cu vegetaţie relativ bogată trăieşte broasca ţestoasă de lac (Emys orbicularis), iar în păduri poate fi observat şi şarpele de alun (Coronella austriacă).

Avifauna inventariată cuprinde aproape 200 de specii, între care dominante sunt passeriformele.

Dintre mamifere, dominante sunt rozătoarele; în zonele cultivate se întâlnesc numeroase specii de rozătoare: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Apodemus agrarius, Spalax leucodon, etc.; în păduri sunt prezente Sciurus vulgaris (veveriţa), Muscardinus avellanarius şi Apodemus sylvaticus, iar în preajma apelor trăieşte bizamul (Ondatra zibethica) şi vidra (Lutra lutra).

Dintre carnivore, apar în zona forestieră: vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), lupul (Canis lupus) care a devenit o raritate, iar uneori este semnalată prezenţa câinelui enot (Nyctereutes procyonoides) în zonele umede (Valea Bârladului şi Valea Prutului).

Dintre mamiferele insectivore amintim ariciul (Erinaceuseoropaeus) şi cârtiţa (Talpa europaea).

Date istorice:

Comuna Tiganasi este formata din patru sate: Tiganasi, Cirniceni, Mihail Kogalniceanu si Stejarii.
Cel care apus piatra de temelie a acestei localitati,a fost boierul Carp, care a zidit prima biserica a satului in anul 1802 si a infiintat in anul 1842 targul Caminaresti, pe locul localitatii Tiganasi- Cirniceni.

Denumirea satului Carniceni isi are originea intr-un termen din limba slava veche, insemnand ” fantanele”.
          Cu timpul satul s-a dezvoltat, domnitorul Alexandru Ioan Cuza facand inproprietariri pe raza satului M. Kogalniceanu de astazi. In satul denumit Stejarii astazi, si-au gasit locul o caravana de “lingurari” si au dat denumirea asezarii Satrareni.
           Evreii au fost cei care au dezvoltat comertul in comuna deschizand magazine si construind strazi prin Carniceni si Tiganasi, pentru a usura transportul marfurilor intre cele doua judete. Dupa al doilea razboi mondial, linia de front fiind foarte aproape , au mai ramas doar cateva case , astfel ca cei care au supravetuit au luat totul de la capat.

 

3) Infrastructura serviciilor medicale. Protectia sociala.

Dispensar uman

1

Farmacie umana

1

Cabinet individual medicina de familie

3

Cabinet stomatologic

1

Spital

0

Cabinet medical in scoli/ gradinite

0

Medici

3

Asistenti medicali

3

Stomatologi

1

Farmacisti

1

Dispensar veterinar

1

Farmacie veterinara

0

Medic veterinar

1

Tehnician veterinar

1

 

4) Populatie. Resurse umane

 

Numarul Locuitorilor

4642

Barbati

1617

Femei

1330

Prescolari

220

Scolari

750

Pensionari

725

Populatie apta de munca

2947

Someri( indemnizati)

57

Numarul persoanelor angajate

780

Numarul persoanelor fara ocupatie

2167

Etnii

Romana

Religie

Ortodoxa, Crestini dupa evanghelie,

Calificari/ meserii preponderente

agricultura

 

Numarul gospodariilor: 1437

 

5) Educatie/ Cultura/ Culte

Institutia

Nr.

Localitate

Gradinite/ crese

4

Tiganasi, Cirniceni. Mihail Kogalniceanu, Stejarii

Scoli

4

Tiganasi, Cirniceni. Mihail Kogalniceanu, Stejarii

Licee

0

 

Laboratoare scolare

0

 

Ateliere scolare

0

 

Numarul cadre didactice( primar/gimnaziu/liceu)

50

Tiganasi, Cirniceni. Mihail Kogalniceanu, Stejarii

Camin cultural

1

Tiganasi

Cinematografe

0

 

Teatre

0

 

Biblioteci scolare

3

Tiganasi, Mihail Kogalniceanu, Cirniceni

Biblioteci comunale

1

Tiganasi

 

6.Evenimente locale( sarbatori)

Denumirea evenimentului

Data

Sarbatoarea satului

15 august

Hramul  bisericii  Sfantul Spiridon

12 decembrie

Hramul  bisericii    Sfantul Haralambie

10 februarie

Hramul  bisericii    Sfanta Maria

15 august

Hramul  bisericii   Constantin si Elena

21 mai

 

Biserici / Manastiri

Denumirea lacasului

Localitatea

Sfantul  Spiridon

Tiganasi

Sfantul Haralambie

Cirniceni

Sfanta Maria

Mihail Kogalniceanu

Sfintii Constantin si Elena

Stejarii

 

 

7. Economie. Mediu de afaceri

Specificul comunei este preponderent:

Industrial

 

Agro-zootehnic

90%

Comercial

10%

Prestari servicii

 

 

8. Proiecte finalizate si/sau aflate in derulare in ultimii 5 ani.

Nr. crt

Denumire Proiect

Sursa de finantare

Stadiul Proiectului

1

Retea de canalizare si statie de epurare in localitatea Cirniceni, com Tiganasi, jud Iasi

Phare

Finalizat

2.

Sistem de management al deseurilor in comuna Tiganasi, jud Iasi

Phare

Finalizat

3

Pod pentru circulatia pietonala peste raul Jijia in satul  M.Kogalniceanu,  comuna Tiganasi, jud Iasi

Guvernamentale

Finalizat

4

Centru de zi pentru copii in localitatea Tiganasi

BDCE

In derulare

5

Retea de canalizare ape uzate menajere in localitatea Tiganasi

PNDR si Buget local

Finalizat

6

R.K si extindere pentru grupuri sanitare interioare la scoala Mihail Kogalniceanu, in comuna Tiganasi, judetul Iasi

PNDL

In derulare

7

Spatiu de joaca si agrement in localitatea Tiganasi

PNDR

Finalizat

8

Modernizare drumuri prin asfaltare in comuna Tiganasi, judetul Iasi

PNDL

In derulare

9

Demolare si construire sediu administrativ al comunei Tiganasi , judetul Iasi

PNDL

In derulare